SCARCITY MINDSET versus ABUNDANCE MINDSET
Cum se traduce in limba română conceptul de scarcity mindset?
Dacă luam pe bucăți conceptul cred că putem să îl înțelegem mai bine.
Astfel, cuvântul „scarcity” se traduce ca „penurie” sau „lipsă„. Această traducere reflectă starea de a avea insuficiente resurse disponibile pentru a satisface toate nevoile sau dorințele. Cuvântul „mindset” se traduce în limba română ca „mentalitate„. Acest termen face referire la ansamblul atitudinilor, credințelor și predispozițiilor mentale care influențează modul în care o persoană gândește, simte și reacționează în diverse situații. Mentalitatea poate afecta deciziile și comportamentele, precum și modul în care indivizii se confruntă cu provocările și oportunitățile din viața lor.
Putem spune faptul că mentalitatea de penurie, de lipsă (scarcity mindset) se referă la focalizarea și preocuparea excesivă față de ceea ce nu avem sau credem că ne lipsește, conducând la decizii nefavorabile și la o stare de bine mentală scăzută.
Această mentalitate poate fi generată de modul cum am fost educați, de diverse situații trăite precum pierderea locului de muncă, datorii acumulate sau experiențe traumatice din trecut. Impactul mentalității de lipsă asupra sănătății mentale este important, deoarece poate reduce capacitatea de a rezolva probleme, de a menține informații, de a controla impulsurile și de a fi prezent în momentul actual.
Mentalitatea de lipsă nu este doar o limitare fizică, ci afectează și modul în care gândim și simțim, orientând automat și puternic mintea către nevoile nesatisfăcute.
De exemplu
Persoanele care simt o lipsă acută de timp pot deveni mai eficiente în utilizarea acestuia sub presiunea unui termen limită, evitând astfel distragerile. Totuși, lipsa poate taxa resursele cognitive și poate duce la eșecuri în autocontrol, deoarece gestionarea situațiilor de lipsă necesită sacrificii dureroase și rezistență la tentații multiple, ceea ce epuizează voința și reduce capacitatea de a renunța la obiceiuri nesănătoase.
Pentru a depăși mentalitatea de penurie/lipsă, este important să adoptăm o mentalitate de abundență, de acceptare, să practicăm recunoștința și să ne înconjurăm de persoane pozitive și susținătoare care pot influența gândurile noastre într-un mod pozitiv.
De asemenea, poate fi util să solicităm ajutorul unui terapeut care să ne ajute să înțelegem cauzele profunde ale acestei mentalități și să dezvoltăm strategii de a o depăși.
Exemple de mentalitate de penurie, de lipsă (scarcity mindset) pot include:
- O persoană care se simte mereu presată de timp poate să înceapă să creadă că nu are niciodată suficient timp pentru a finaliza sarcinile zilnice sau pentru a se bucura de activitățile preferate. Acest sentiment poate duce la stres crescut și la amânarea activităților importante;
- Dacă cineva se luptă constant cu datorii sau trăiește de la un salariu la altul, poate să dezvolte o mentalitate de penurie/lipsă legată de bani. Acest lucru îi poate determina să facă alegeri financiare bazate pe frică, cum ar fi evitarea investițiilor sau a riscurilor care ar putea, de fapt, să îmbunătățească situația lor financiară pe termen lung;
- O persoană care simte că nu are suficiente relații apropiate sau suport social poate să dezvolte o mentalitate de penurie în acest domeniu, concentrându-se pe lipsa conexiunilor sociale în loc să aprecieze și să investească în relațiile pe care le are;
- Cineva care crede că există puține oportunități de avansare în carieră poate să fie reticent în a-și asuma riscuri sau a încerca noi abordări, de teamă să nu piardă ceea ce are deja. Această mentalitate poate limita creșterea profesională și personală;
- Persoanele care se concentrează pe ceea ce le lipsește în termeni de sănătate sau fitness (de exemplu, timp pentru exerciții, acces la alimente sănătoase) pot neglija să facă schimbările pozitive de care sunt capabile, concentrându-se în schimb pe obstacole.
- Copii crescuți în sărăcie, lipsuri mari, cresc cu această mentalitate de lipsă, de limitare, având tendința de a acumula, de a face rezerve, de a se mulțumi cu puțin, sunt afectate autocontrolul, modalitatea de luarea deciziilor, etc.
În toate aceste exemple, focalizarea excesivă pe ceea ce lipsește împiedică recunoașterea și valorificarea resurselor, oportunităților și relațiilor disponibile, conducând la decizii care pot perpetua sau chiar agrava starea de penurie percepută.
Schimbarea acestei mentalități implică în primnul rând conștientizarea faptului că avem o astfel de mentalitate, apoi recunoașterea și aprecierea ceea ce este deja prezent în viața noastră și deschiderea către noi perspective și abordări, de exemplu înlocuirea mentalității bazate pe lipsă cu ceea bazată pe abundentă.
De exemplu
În loc de a ne gândi „Nu am suficient timp”, putem gândi „Sunt recunoscător pentru momentele valoroase pe care le petrec cu cei dragi”.
În loc de a ne gândi „Nu voi avea niciodată suficient”, putem adopta o perspectivă precum „Sunt deschis să primesc abundența în toate formele ei”.
În loc de a ne gândi „Nu am suficienți bani”, putem spune „Sunt recunoscător pentru stabilitatea financiară pe care o am și pentru oportunitățile de a câștiga mai mult„.
În loc să spunem „Nu am timp pentru pasiunile mele„, folosim înlocuitor „Prețuiesc fiecare moment pe care îl pot dedica activităților care îmi aduc bucurie„.
În loc de a ne gândi „Nu am suficient sprijin de la cei din jur„, spunem „Sunt recunoscător pentru prietenii și familia mea care sunt alături de mine și mă sprijină în diferite moduri”.
În loc de „Nu sunt suficient de bun la ceea ce fac„, spunem „Îmi recunosc progresul și abilitățile și sunt deschis să învăț și să mă îmbunătățesc în continuare”.
În loc de gândul de lipsă „Nu voi putea niciodată să ating acest obiectiv„, pot spune „Îmi văd obiectivele ca pe niște oportunități de creștere și sunt încrezător în capacitatea mea de a face față provocărilor„.
În loc de „Viața mea este plină de probleme„, spun „Fiecare provocare este o oportunitate de a învăța și de a crește, și sunt recunoscător pentru lecțiile pe care le primesc„.
Fiecare dintre aceste înlocuiri transformă un gând negativ care se concentrează pe ceea ce lipsește într-unul care sărbătorește ceea ce există și potențialul de creștere și îmbunătățire. Aceste schimbări de perspectivă pot avea un impact profund asupra stării de bine și a satisfacției în viață.
Adoptarea unei mentalități de creștere ne poate ajuta să vedem eșecurile și greutățile ca pe niște oportunități de învățare și dezvoltare, nu ca pe niște limitări. Acest lucru ne permite să ne dezvolțăm constant și să ne mărim potențialul creator.
În final, practica afirmațiilor pozitive este o metodă puternică de a ne reprograma gândirea actuală. Folosirea afirmațiilor precum „Sunt capabil să creez succes și prosperitate în viața mea” sau „Universul îmi furnizează tot ce am nevoie” ne poate ajuta sănei schimbăm focalizarea de la lipsă la abundență.
În Concluzie
Prin schimbarea modului în care gândim și percepem realitatea, putem să ne transformăm gândurile de lipsă într-o perspectivă pozitivă care ne susține, ne ajută să trăim o viață plină de abundență și împlinire.
Practicarea mindfulness și meditației poate fi de asemenea benefică în cultivarea mentalității de abundență, oferindu-ne posibilitatea de a ne concentra pe momentul prezent și de a aprecia ceea ce avem.
Daniela-Monica Guzu
Expert psiholog/psihoterapeut/trainer cu experiență de peste 13 ani în multiple arii ale psihologiei copiilor, adolescenților și adulților.
Contact:
Telefon – 0770 244 914
E-mail – contact@danielaguzu.ro
expertpsiholog@yahoo.com
